Adiós te digo!

Ieri (30.07.09) am incheiat ultima saptamana la FEMEIA.

A fost ziua in care am sters monitorul, am aruncat toate post-it-urile scrise si am inchis pentru ultima oara un InDesign in Sanoma.

Din fericire am invatat multe. Reclamele stau pe dreapta, sapoul trebuie sa existe, nu e rau sa te mariti in graba, la moda se pricepe toata lumea, iar google e foarte important. Tot ce stiu despre layout ii datorez Monicai Petrascu, asa cum, acum un an, tot ce stiam despre packaging ii datoram designerului Radu Teodorescu.

Am descoperit in Sanoma oameni buni, primitori, profesionisti, ascunzi bine cam pe la fiecare etaj. Dar dupa un an fara 18 zile, oricat de ascunsi ar fi fost, ii cauti, ii gasesti si tot incerci sa ii urmezi, sa ii asculti, sa le vorbesti.
Pana sa plec, am invatat cel mai important lucru: niciodata nu voi mai accepta sa fac munca altuia, oricat de mult imi place. Si oricat de mult ma simt in stare de-a o face, pentru ca la o greseala, Uraganul, inutil si dement imi sare la gat. Ce mai conteaza efortul si noptile petrecute in firma ca sa-i salvez pielea? Am invatat ca binele facut altora e inutil.
De maine imi voi face bine doar mie. Si asta ma face sa ma simt minunat!