În martie 2010, Muzeul Național Peleș, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a demarat proiectul Cochetărie Feminină, prin care s-a dorit punerea în lumină a obiectelor personale ale doamnelor din scurta, dar fascinanta perioadă în care România a fost monarhie. 

Demersul s-a concretizat în mai multe expoziții tematice temporare. Prima a fost „Evantaie”- posibilă cu ajutorul Aureliei Viorica Filimon (colecționară de evantaie din Târgu-Mureș); apoi a urmat „Dantelele Reginelor”, curată de Adina Nanu (deținătoare a unei vaste colecții de costume de epocă).

Dacă pe primele două nu le-am vizitat, mi-am spus că pe cea de-a treia nu  mai am nicio scuză să o ratez, mai ales că promitea, încă de pe afiș, să fie cea mai interesantă. Pentru pudrierele și cutiile de bijuterii cu însemnele regale, pentru flacoanele de parfum din cristal și o mare parte din obiectele de toaletă ale Reginelor României, a existat, timp de trei luni, l’éspace éphemère intitulat „Mon Boudoir”.

Bine ați venit în raiul prințeselor (contemporane) - un fel de concept store care se vizitează în regim de muzeu (până la urmă, și concept store-urile reale sunt veritabile muzee). Pun rămășag că valiza de călătorie a Reginei Maria, dar și mesele de toaletă sau paravanul de lemn și pânză smulg lacrimi și suspine tuturor celor pierduți în reveria vremurilor de altădată. Doamnelor, pregătiți-vă batistele parfumate. Domnilor, pregătiți-vă cardurile - există mari șanse ca vizionarea imaginilor să se soldeze cu niște comenzi deloc neglijabile la Tiffany&Co. sau Gallé. Da, ați citit bine: obiectele care au aparținut reginelor României sunt realizate de artiști și manufacturieri celebri (Emil Gallé, Joseph Hoffmann, Gustave Keller, Louis Comfort Tiffany, Villeroy & Boch) în ateliere cu prestigiu din întreaga lume.

Vă invit să urmăriți filmul de prezentare al expoziției (full screen & high definition, vă rog) și revin.

Acum, câteva adnotări: expoziția nu se mai vizitează. Destinul a făcut ca eu să ajung în ultimul moment, în duminica de 15 mai și, volens-nolens, să fiu ultimul vizitator înainte ca personalul muzeului să închidă expoziția și să mute obiectele înapoi în arhivele Castelului Peleș (deși pe afiș scrie 19 mai, decizia administrației de a efectua o deratizare în urma supraaglomerării provocate de Noptea Muzeelor a grăbit, din nefericire, închiderea expoziției).

Majoritatea exponatelor sunt obiecte care nu sunt prezente în mod normal în dormitoarele și sălile de baie deschise publicului vizitator. Probabil că valoarea lor incomensurabilă și teama de a nu fi prădate de hoți (să nu uităm unde ne aflăm) justifică într-un fel și această decizie.

Ați observat, poate, pe afiș, că sponsorul oficial al expoziției este BEAUTIK Haute Parfumerie. Nu știu câți dintre cei care tranzitează Valea Prahovei au auzit de Beautik sau știu care este povestea cu parfumeriile de lux/nișă, însă am descoperit o mișcare de marketing pe care, sunt convinsă, nu mulți au sesizat-o. După cum aflăm din expoziție, dar și din catalogul parfumeriei, Regina Maria prefera parfumurile casei Houbigant, o casă cu tradiție în a furniza parfumuri și produse cosmetice caselor regale ale Europei încă din secolul al XVIII-lea. Pentru promovarea acestora în Europa de Est, Regina Maria chiar a apărut în campaniile publicitare Houbigant din 1922 și 1923.

Parfumul „Mon Boudoir”, care a dat și numele expoziției, nu se mai fabrică. Pe de altă parte, „Quelques Fleurs”, parfumul preferat al Majestății Sale, există și astăzi și ne este vândut, desigur, la pachet cu povestea Reginei și cu mențiunea că se fabrică după aceleași procedee și formule ca în 1912, când a apărut. După vizita la Peleș, m-am oprit la Beautik, cu gândul să comit o mică indiscreție: să miros parfumul care îmi imaginez că plutea în aerul unor timpuri pe care noi nu le mai percepem decât prin intermediul fotografiilor (voilà, marketingul).

Departe de a-mi permite să emit o cronică personală într-un domeniu atât de sensibil ca parfumeria, am făcut puțină cercetare pe blogurile lui Octavian Sever Coifan, membru al Société Française des Parfumeurs. Am găsit o cronică semi-acidă, semi-savuroasă, prin care ni se explică de ce, dacă am vrea să împrumutăm cu vicleșug din carisma Reginei Maria, nu am prea avea șanse de izbândă.

„What you can buy now under the name Houbigant has nothing to do with the great French house Houbigant. There is no relation to the classic perfumes of the house and there is not even the slightest trace of its quality. The reason is simple. It is just a name and a trademark, but those who have the name do not have the formulae. The original Houbigant formulae (from the oldest one) exist and are very well kept somewhere between Paris and Versailles. All the creations of the house (between 1900 and 1946) are exquisite- some of them still modern, other daring and original.
Last week I discovered in Paris a pseudo luxury (vintage inspired) perfume called Quelque Fleurs Royale in a lovely lilac box. It smells horrible. A total mess, no sense of harmony, powdery orris notes over rose and sweet jasmine with no hierarchical disposition in the formula. A concoction, not a perfume, with a bonus of sirupy red fruits. No relation to the original Quelque Fleurs, one of the most adorable perfumes and precursor of Chanel 22. Not royal at all and even less Houbigant. A perfect example of the tragedy of a brand that is only a name. No original formulae, no perfumers, no creation, no artistic sense. Some original Houbigant that I know are better than many niche creations of the past 5 years. Like Coty, this is a brand that had a sense of quality and history that is now 100% lost.”

Coifan, Octavian – Quelques Fleurs Royale Houbigant , 1000 Fragrances (sursa)

Toată stima și admirația pentru personalul Muzeului Național Peleș, care încearcă mereu să își surprindă vizitatorii cu expoziții inedite, realizate cu bugete practic inexistente. Oricât de cinic ar suna, e trist că până la urmă, totul e o chestiune financiară. Mă gândesc cu cât entuziasm am primit o expoziție realizată în cel mai modest mod cu putință (dar presărată cu puțină reclamă la o parfumerie de lux), pe când, în altă parte a lumii, e absolut normal ca pasionaților să li se ofere expoziții de proporții mitice, precum recenta „Savage Beauty”.

* campanii publicitare Houbigant: aici

* video by 2 bad

* foto & text: Ioana Voicu – mauVErt